În lucrul remote, majoritatea interacțiunilor se întâmplă în scris. Oamenii te cunosc în principal prin modul în care scrii mesajele pe email, pe Slack, în rapoarte, propuneri, prezentări etc. Fără să vrei, ceea ce scrii transmite o energie pozitivă sau negativă care rămâne. Și care creează, involuntar, o percepție asupra ta ca om.

Să luăm două exemple, cu angajați din cadrul aceleiași organizații, care abordează lucrurile diferit:

Prima situație:

• Persoana nr. 1: Păi ce facem, îmi trimiți iar același fișier? Vezi ca ai trimis altceva, mai multă atenție, pls!!!  
• Persoana nr. 2: Hey! Te rog mult, poți să îmi retrimiți fișierul? Cred că mi-ai trimis o variantă mai veche a documentului. 

A doua situație:

• Persoana nr. 1: Nu-mi place, e jalnic. Schimbați! Am nevoie într-o oră să fie gata!
• Persoana nr. 2: Bună! Wow, ce rapid v-ați mișcat, mulțumesc mult pentru materiale! Vă propun să schimbăm: a), b), c). Aș avea nevoie de ele până marți, credeți că e fezabil? 

Observă cele două cazuri și totuși modalitățile diferite de a exprima în scris același mesaj. Întrebările care apar în acest context sunt următoarele:

• Cu care dintre cele două persoane ți-ar plăcea să interacționezi zilnic?
• Ce îți inspiră fiecare dintre abordări, care te-ar motiva să lucrezi cu drag și spor?
• Care ar fi starea ta interioară dacă ți-ai începe ziua de lucru sau ai încheia-o cu astfel de email-uri primite constant?

Mesajele scrise sunt un mod de comunicare foarte limitat prin care poți capta atenția cuiva sau îi poți transmite toate frustrările tale interioare. 

Ia în considerare că nu poți gesticula sau folosi tonul vocii pentru a scoate în evidență un anumit aspect mai important sau pentru a transmite căldura unei interacțiuni față în față. Și atunci, singurul tău semnal (al păcii sau al războiului) sunt cuvintele alese. 

Înainte de a te arunca impulsiv să scrii un mesaj, sfatul meu este să iei în considerare câteva aspecte:

• Ce vrei, de fapt, să spui sau să obții? (obiectiv/rezultat)
• Ce vrei să transmiți? (sentiment/stare)
• Dacă l-ai scrie pentru tine, sub ce formă ți-ar plăcea să fie formulat? (empatie/factor motivator)

Studiile arată că, de fapt, mintea umană percepe 90% CUM spui ceva și nu CE spui. Iar un mesaj negativ perceput începe să își piardă din impactul emoțional asupra persoanei respective abia după ce a primit alte cinci pozitive. 

În plus, gândește-te la cel care va citi acel mesaj pe care vrei să îl transmiți:

• Ce tip de relație ai cu destinatarul acelui email (îți este un apropiat căruia îi cunoști și îți cunoaște reacțiile) sau mai degrabă este o cunoștință în context de serviciu? 
• Știe deja subiectul pe care îl aduci în discuție sau ce întrebări ar putea avea? 
• Îi va fi suficient să primească o propoziție sau e nevoie de mai multe detalii pe care poți să le oferi din prima? 

Sigur, poate părea o bătaie prea mare de cap să te gândești la toate acestea când scrii un email. Dar, cu cât practici mai mult scrierea conștientă, cu atât vei realiza în timp câte beneficii îți poate aduce o abordare un pic mai structurată și cu atenție spre destinatar. 

Nu de alta, dar nu ar fi mai motivant ca atunci când interlocutorul tău citește un mesaj de la tine, să îl primească cu zâmbetul pe buze și deschis să te ajute, în loc să resimtă frustrare și nervi?